Interviu cu Dr. IULIANA COTRUȚ – medic primar pediatrie, medic specialist medicină de urgență, competență ecografie generală
1.Ce pot face viitoarele mame, încă din perioada preconcepției sau a sarcinii, pentru a sprijini dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos la copil?
Studiile au demonstrat cât de importante sunt primele 1000 de zile pentru dezvoltarea ulterioară a copilului – perioada intrauterină și primii 2 ani de viață. Viitoarele mămici ar trebui să se preocupe de:
- Starea lor de sănătate – investigații pentru diverse afecțiuni cu risc de transmitere în timpul sarcinii, sau care influențează starea nou-născutului.
- Alimentație sănătoasă și echilibrată, activitate sportivă, respectarea programului de somn, fără fumat și consum de alcool.
- Administrarea de suplimente, de vitamina D3 și Omega-3, sau minerale/vitamine deficitare.
- Evitarea administrării nejustificate de antibiotice pe perioada sarcinii.
- Pregătirea pentru naștere naturală și alimentație la sân, care asigură o microbiotă corespunzătoare nou-născutului.
2. Se spune uneori că „nu ar trebui să intervenim asupra imunității copiilor”. Sunteți de acord cu această afirmație? Ce este recomandat și ce ar trebui evitat în încercarea de a susține imunitatea celor mici?
Când vorbim de imunitatea nou-născuților, ne putem referi atăt la imunitatea cu care se nasc (moștenită de la părinți), cât și la imunitatea dobândită prin tipul nașterii, contactul cu persoane cu diverse afecțiuni, vaccinările din programul național și cele suplimentare, etc.
Se știe că
- nașterea naturală și alăptarea asigură o imunitate corespunzătoare nou-născutului și sugarului.
- Vaccinările asigură o imunitate țintită pentru anumite boli virale sau bacteriene.
- Antibioticele în timpul sarcinii/nașterii influențează imunitatea nou-născutului.
3. În cazul copiilor cu o susceptibilitate crescută la infecții, din cauza unei imunități scăzute, ce abordare terapeutică recomandați?
Orice copil poate prezenta infecții respiratorii sau digestive repetate, fără a avea o problemă de imunitate- exemplul clasic este la intrarea în colectivitate, când copilul poate prezenta o recurență infecțioasă la 2-3 săptămâni.
Alimentația mamei care alăptează și a sugarului/copilului mic influențează puternic starea de bine – aport corespunzător de legume și fructe, proteine de origine animală/vegetală de calitate superioară, grăsimi vegetale/animale, cereale, etc. Activitatea sportivă susținută în funcție de vârstă, aeroterapia zilnică și lipsa expunerii la ecrane contribuie de asemenea la starea de bine.
4. Ați observat o creștere a numărului de părinți care ezită să-și vaccineze copiii? Care este punctul dumneavoastră de vedere legat de acest fenomen?
În ultima perioadă, există o tendință a părinților de a refuza/amâna vaccinarea copiilor. Toate studiile arată că, pentru anumite boli cu grad mare de morbiditate (îmbolnăvire) și mortalitate, singura soluție este vaccinarea. Părințiilor trebuie să li se explice cu multă răbdare consecințele nevaccinării și riscurile la care își expun copiii când călătoresc sau intră în colectivități. Decizia părinților de a refuza vaccinul trebuie să fie în cunoștință de cauză și asumată.
5. Cum priviți administrarea produselor naturopate sau a suplimentelor naturale în scopul susținerii imunității? Ați întâlnit cazuri în care acestea au fost utilizate neadecvat (vârste nepotrivite, doze excesive)? Ce riscuri pot apărea în astfel de situații?
Pentru copiii care încep colectivitatea sau au frați mai mari în colectivitate, se recomandă profilactic produse fitoterapeutice standardizate, în doze bine precizate și perioade de timp bine determiate. Atât timp cât se respectă instrucțiunile din prospect, efectele produselor naturopate sunt benefice, însă dozele prea mari pot determina tulburări digestive, scaune moi, vărsături, sau reacții alergice. Recomandările produselor naturopate sunt și după perioade de boală, cu tratamente îndelungate sau cu necesitate de antibiotice.
6. Alimentația echilibrată, somnul, expunerea la aer liber, reducerea stresului, vitamina D, hidratarea sau temperatura camerei copilului,aerisirea locuinței, prebioticele si prebioticele– sunt factori recunoscuți în sprijinul imunității. Ce recomandări concrete aveți pentru părinți în privința acestor elemente? Sunt acestea suficiente pentru o imunitate „imbatabilă”?
În primul rând, aportul de vitamina D3 trebuie făcut pe toată perioada anului, de la vârsta de 7 zile, cu recomandarea de dozare 25(OH) Vit D anual, pentru a știi ce doză are nevoie copilul în diverse perioade de evoluție.
Alimentația echilibrată cantitativ dar mai ales calitativ, gătită în casă cu aport corespunzător de legume/fructe, proteine, carbohidrați și lipide, este de mare importanță. De asemenea, un aspect prioritar este și hidratarea. Nu se recomandă sucuri de fructe în primul an de viață. Deshidratarea este des întâlnită la sugari și copiii mici, prin supraîncălzire și vărsături, scaune frecvente etc.
Foarte importantă este menținerea unei temperaturi constante de 22-23 C în cameră, mai ales în timpul somnului și a umidității de 50-60%. Totodată se recomandă aeroterapie și aerisirea zilnică a camerei.
Administrarea de prebiotice/probiotice/postbiotice se recomandă în special la copiii născuți prin cezariană și care nu primesc lapte de mamă.
Toți acești factori contribuie la o imunitate bună a copilului.
7. Există opinii potrivit cărora febra de până la (aproximativ) 38°C nu ar trebui tratată imediat cu antitermice, ci doar monitorizată, timp de câteva zile. Sunteți de acord cu această abordare? Care sunt limitele în care febra trebuie lăsată să evolueze?
Când spunem de febră, ne referim oricum la o temperatură mai mare de 38C. Măsurarea temperaturii trebuie să fie cât mai corect efectuată. Pentru orice valoare mai mare de acele 38C, trebuie aplicate metode fizice, pentru început – dezbrăcare, hidratare și scăderea temperaturii mediului ambiant, eventual dușuri repetate. La 30 min trebuie reverificată temperatura, iar dacă valorile rămân mari, se urmăresc cu atenție starea generală a copilului și gradul de deshidratare. Orice modificare a stării generale (somnolență, apatie) care persistă după ce temperatura corpului a scăzut, este un motiv de consult la specialist.
Medicația antitermică trebuie folosită atunci când temperatura crește și după ce am aplicat metodele fizice, sau când copilul are o stare de disconfort. În general bolile virale pot avea o perioadă de 3 zile de febră.
Sugarul sub 3 luni cu febră trebuie să se prezinte la medicul specialist pentru consult.
8. Care este limita dintre o „imunitate slabă” și o frecvență normală a infecțiilor în primii ani de viață? Când ar trebui părinții să se îngrijoreze cu adevărat?
La începerea colectivității, frecvența episoadelor infecțioase poate fi de 8-10 pe an, marea majoritate fiind infecții virale care nu necesită antibiotic.
Copilul va fi retras din colectivitate în perioada febrilă și cât timp are semne acute de boală- tuse foarte puternică, erupții cutanate, scaune diareice și vărsături. Complicațiile bacteriene sau o durată mare (de ordinul săptămânilor) a virozelor, lipsa apetitului și scăderea în greutate, necesită consult de specialitate.
9. Ce înseamnă, din punct de vedere medical, o deficiență severă de imunitate? Care sunt semnele de alarmă care ar trebui să-i determine pe părinți să ceară un consult de specialitate?
Medical, o deficiență severă de imunitate înseamnă lipsa mecanismelor naturale de apărare ( celule B,T, fagocite, sistem complement, etc.). Necesitatea tratamentelor antibiotice repetate, evoluția în cascadă a episoadelor infecțioase (ex- gripă, varicelă, pneumonie), afectarea stării generale și stagnarea ponderală sunt semne de alarmă și este indicat un consult de specialitate.
10. Ce specializări medicale se ocupă de diagnosticul și tratamentul deficiențelor imunologice severe? În ce tipuri de centre medicale pot fi găsiți acești specialiști – spitale de copii, clinici dedicate, în sistemul public sau privat, etc.?
Inițial, copiii cu deficiențe imonologice severe trebuie consultație fie de medicul de familie, fie de medicul pediatru. După anamneză și exmainare riguroase se pot prescrie analize de sange/urină/scun și investigații imagistice. Dacă acestea sunt în afara limitelor și copilul necesită investigații suplimentare, se îndrumă către un medic specialist imunolog/ alergolog. Acești specialiști lucrează atât în spitalele de stat, cât și în mediul privat și au competența de a prescrie investigații amănunțite pentru anumite afecțiuni.
11. În ce măsură stresul emoțional al copilului sau al familiei influențează răspunsul imun? Cum pot părinții gestiona acest aspect în viața de zi cu zi?
În ultimii ani au fost publicate numeroase studii care certifică impactul stresului asupra imunității (atât al copilului, cât și al familiei). Atunci când suntem stresați, se secretă anumite substanțe chimice, cu acțiuni multiple în organism, ducând la perturbarea funcționării mai multor organe. Recomandarea este de a se evita conflictele în familie, de a petrece cât mai mult timp în natură, de a respecta programul de somn, de a face sport, de a reduce expunerea la ecrane și cel mai important, de a reduce numărul de ore petrecute în activități solicitante. Nu uitați- copiii trebuie să se joace, să învețe să-și gestioneze singuri plictiseala și să învețe responsabilitatea, începând din familie.
12. Aveți, din experiența clinică, „trucuri” sau recomandări-cheie pentru sprijinirea imunității la copii? Ce ați sugera părinților care vor să prevină episoadele frecvente de îmbolnăvire?
Recomandări generale
- Alimentație corectă și echilibrată
- Respectarea programului de somn
- Practicarea unui sport și petrecerea timpului în aer liber
- Suplimentarea cu vitamina D3 și Omega-3 și administrarea de produse naturopate
Recomandări speciale pentru cei cu afecțiuni cronice
- Continuarea tratamentului cronic
- Controale periodice la medicul specialist
13. Sunt utile analizele de sânge pentru evaluarea imunității? În ce situații se recomandă testări specifice și ce informații oferă acestea?
Când infecțiile sunt foarte frecvente sau de mare gravitate, cu multiple complicații, sunt necesare investigații – analize de sânge/scaun/urină, imagistice. Ele trebuie recomandate de un medic specialist și efectuate în centre specializate. În urma acestor investigații se stabilește diagnosticul, iar mai apoi tratamentul specific pentru fiecare pacient.
14.Ce impact are grădinița sau colectivitatea asupra imunității copilului? E „normal” să răcească des în primii ani? Cum ar trebui abordate aceste episoade frecvente? Ce ar putea solicita parintii gradinitei/cresei ?
Începerea colectivității trebuie privită ca o provocare- interacțiunea cu alți copii, respectarea unui program (educațional, de masă, de somn) cu beneficii clare pentru dezvoltare, dar și expunerea la multiple infecții (virale/bacteriene) ; acestea pot îngrijora părinții și fragmenta programul de colectivitate. 8-10 viroze pe an, în primul an de colectivitate este o normalitate.
Copiii trebuie hidratați corespunzător pentru a evita deshidratarea. Antitermicele trebuie administrate la nevoie, iar extractele naturopate conform recomandării specialistului. Se insistă pe spălarea mâinilor și curățarea nasului.
Fiecare colectivitate are reguli stricte de reprimire a copiilor după o boală acută care trebuie respectate pentru sănătatea tuturor. Părinții ar trebui informați în momentul în care apar cazuri noi de boală în comunitate, pentru a putea lua măsuri de precauție (nu duce copilul în colectivitate câteva zile).
Vaccinarea reprezintă modalitatea cea mai sigură de a evita anumite afecțiuni grave (gripă, varicelă, meningita meningococică, hepitata A).
15. Ce altceva considerați important de transmis părinților în legătură cu dezvoltarea și menținerea unei imunități sănătoase la copii?
Un copil sănătos este un copil care
- Mănâncă și doarme sănătos
- Face sport/ stă în aer liber
- Se joacă, râde, creează
- Nu petrece timp în fața ecranelor
- Socializează și se împrietenește cu alți copii
- Primește vitamina D3 și Omega-3
- Merge la controale periodice la medicul specialist
- Face vaccinările corspunzătoare
Este chiar mai simplu decât ne imaginăm!