Deshidratarea la copii: simptome, cauze și metode eficiente de prevenire și tratament

Copil la munte

Unul dintre cele mai frecvente subiecte discutate de părinți în sezonul estival este deshidratarea.

Deshidratarea poate deveni, dacă nu este observată și tratată la timp, o afecțiune medicală serioasă la copii.
Pentru că și părinții din comunitatea RoPedia și-au manifestat interesul pentru acest subiect, vă prezentăm mai jos principalele semne timpurii, dar și metode eficiente de prevenire și combatere.

Ce înseamnă deshidratarea?

Deshidratarea apare atunci când organismul pierde mai multă apă decât primește, ceea ce duce la un dezechilibru între aportul și pierderea de lichide.

Acest dezechilibru determină o lipsă de apă și minerale esențiale în organism.

Deoarece corpul uman nu are capacitatea de a stoca apă pentru perioade lungi, este necesar ca lichidele provenite din băuturi și alimente să compenseze permanent pierderile fiziologice prin urină și transpirație.

Menținerea acestui echilibru este esențială, având în vedere că organismul uman este alcătuit într-o mare proporție din apă.

De exemplu, la copiii peste un an, apa reprezintă aproximativ 65% din greutatea corporală, iar la nou-născuți poate ajunge până la 80%.

Din acest motiv, sugarii și copiii mici sunt mult mai vulnerabili la deshidratare atunci când pierderile de lichide nu sunt compensate corespunzător.

Cauzele deshidratării

La copiii mici, deshidratarea poate apărea în diverse situații, precum:

  • episoade de gastroenterită, însoțite de diaree și/sau vărsături;
  • transpirație excesivă cauzată de temperaturi ridicate, febră sau efort fizic intens.

Simptomele deshidratării

Primele semne includ uscăciunea gurii, senzația de sete și dureri de cap.

Totuși, acestea nu sunt singurele manifestări, iar copiii mici nu reușesc întotdeauna să exprime ce simt sau să recunoască senzația de sete.

Un semnal important îl reprezintă buzele uscate.

De asemenea, elasticitatea pielii este un indicator esențial – dacă pielea ciupită nu revine rapid la forma inițială, poate indica deshidratare.

Mai trebuie observat dacă cel mic este mai obosit sau mai apatic decât de obicei, în special după episoade de diaree sau vărsături repetate.

Pierderea în greutate poate varia între 1–5% în formele ușoare, dar poate depăși 5% în cazurile severe, situație care reprezintă o urgență medicală.

Este esențială recunoașterea rapidă a semnelor de deshidratare la sugari pentru a interveni la timp.

Urmăriți cu atenție dacă bebelușul:

  • își schimbă comportamentul obișnuit;
  • este neobișnuit de apatic și doarme excesiv;
  • este greu de trezit și manifestă nemulțumire;
  • are paloare și cearcăne accentuate;
  • respiră mai rapid decât normal;
  • continuă să vomite în ciuda administrării soluției de rehidratare orală (SRO);
  • a pierdut peste 5% din greutatea corporală;
  • prezintă o adâncitură vizibilă la nivelul fontanelei, care rămâne deprimată după atingere.

Ce trebuie făcut?

În cazul unei deshidratări moderate la sugari sau copii mici, este necesară intervenția rapidă și corectă.

Primul pas constă în administrarea unei soluții de rehidratare orală (SRO).

Imediat ce apar simptomele, SRO ajută la refacerea electroliților pierduți (săruri minerale) și contribuie la echilibrarea pH-ului sanguin datorită componentelor alcalinizante.

Este important de reținut că apa simplă nu este suficientă în tratamentul deshidratării, deoarece nu conține mineralele necesare refacerii echilibrului electrolitic.

Pe lângă administrarea SRO, este recomandată monitorizarea atentă:

  • urmărirea greutății copilului;
  • măsurarea temperaturii corporale;
  • observarea frecvenței scaunelor și vărsăturilor;
  • monitorizarea cantității de lichide consumate;
  • observarea modificărilor de comportament.

Dacă starea nu se îmbunătățește rapid, deshidratarea poate fi severă.

În acest caz, este necesar consult medical de urgență, iar medicul pediatru va recomanda tratamentul adecvat și măsurile necesare în funcție de cauza deshidratării.

Cum se prepară și se administrează SRO?

Pentru preparare, un plic de soluție de rehidratare orală se dizolvă în 200 ml apă plată, cu conținut scăzut de minerale, fără zahăr sau sare adăugată.

Soluția trebuie administrată la temperatura camerei, iar doza este stabilită de medic în funcție de greutatea copilului.

În primele ore, administrarea este frecventă: la 5–10 minute inițial, apoi la 15–30 de minute.

Atât timp cât există risc de deshidratare, soluția trebuie oferită constant.

Dacă copilul vomită, se recomandă administrarea în cantități mici, cu lingurița.

Ulterior, consumul poate fi ajustat în funcție de senzația de sete.

Pentru sugarii alăptați, alăptarea trebuie continuată, alternând cu SRO între mese.

La copiii hrăniți cu lapte praf, alimentația trebuie reluată în maximum patru ore de la debutul simptomelor.

Măsuri în caz de deshidratare

  • Se compensează rapid pierderile de lichide prin SRO, care ajută la refacerea mineralelor. Gustul poate fi îmbunătățit ocazional cu puțin sirop. Doza se calculează în funcție de greutate și se administrează în porții mici, repetate pe parcursul orei.
  • Se monitorizează constant greutatea și elasticitatea pielii, deoarece deshidratarea se poate agrava rapid. De asemenea, se urmăresc temperatura și starea generală a copilului. La orice semn neobișnuit, este necesară prezentarea de urgență la medic sau la camera de gardă.

Cum prevenim deshidratarea?

Deshidratarea apare atunci când pierderile de lichide depășesc aportul, de aceea este important să încurajăm consumul regulat de apă pe parcursul zilei, mai ales după episoade de diaree sau vărsături.

În sezonul cald, aportul de lichide trebuie crescut pentru a compensa pierderile prin transpirație.

Este esențial ca apa și alte lichide să fie mereu la îndemână, mai ales la plajă, piscină sau în activități în aer liber, evitând expunerea prelungită la soare.

Se recomandă și consumul de alimente bogate în apă, precum pepenele roșu, pepenele galben, portocalele sau ananasul.

Truc util pentru hidratarea copiilor vara

Pentru a face apa mai atractivă și a evita băuturile foarte dulci, se pot adăuga în carafă fructe proaspete precum căpșuni, afine, felii de lămâie sau mandarine, în funcție de preferințele copilului.

Băutura se lasă la frigider aproximativ o oră înainte de consum.

De asemenea, se pot prepara înghețate de casă.

Cu o zi înainte de o ieșire la piscină sau la mare, se poate congela apă aromatizată într-o sticlă, obținând astfel o băutură răcoritoare pentru întreaga zi.

Concluzie:

Deshidratarea la copii este o problemă frecventă, mai ales în sezonul cald, dar care poate fi prevenită și tratată eficient dacă este recunoscută la timp. Observarea atentă a semnelor timpurii, asigurarea unui aport constant de lichide și intervenția rapidă cu soluții de rehidratare orală sunt esențiale pentru a evita complicațiile.

Cu măsuri simple de prevenție, o hidratare corectă și vigilență din partea părinților, riscul de deshidratare poate fi redus semnificativ, iar copilul își poate menține starea de sănătate și energia pe tot parcursul verii.

Referințe bibliografice

https://www.nutricia.fr