Una dintre întrebările cel mai des adresate specialiștilor de către părinții din comunitatea RoPedia este legată de anemie. În acest articol explicăm ce este anemia, cum poate fi identificată și când este necesar un consult medical.
Ce este anemia feriprivă?
Anemia feriprivă este o boală hematologică definită prin scăderea hemoglobinei din sânge sub limitele normale. Hemoglobina este o proteină importantă din globulele roșii, care are rolul de a transporta oxigenul către țesuturi.
Atunci când există un deficit de fier, producerea hemoglobinei este afectată, ceea ce reduce capacitatea organismului de a oxigena corespunzător organele și mușchii. Acest proces se numește hipoxie tisulară și poate provoca oboseală, iritabilitate și chiar întârzieri în dezvoltarea cognitivă la copii.
Cauzele anemiei feriprive
Principala cauză a anemiei feriprive este lipsa de fier, mai ales în rândul copiilor. Fierul este indispensabil pentru formarea hemoglobinei și a globulelor roșii. Printre cauzele frecvente ale deficitului de fier se regăsesc:
- o dietă săracă în alimente bogate în fier;
- absorbția intestinală deficitară (de exemplu, în boala celiacă sau fibroza chistică);
- pierderi cronice de sânge (cum ar fi hemoragiile digestive);
- perioade de creștere rapidă, cu necesar nutrițional crescut.
Există și alte cauze ale anemiei, precum infecțiile bacteriene sau virale, bolile genetice, inflamațiile cronice ori cancerele măduvei osoase.
La sugari și copiii mici, deficitul de fier este adesea asociat cu o alimentație nepotrivită (de exemplu, consumul excesiv de lapte de vacă sau introducerea tardivă a alimentelor solide).
La copiii mai mari și la adolescenți, cauzele diferă în funcție de vârstă și sex și sunt, în principal, legate de trei mecanisme: aport alimentar insuficient, absorbție deficitară și pierderi de sânge.
În același timp, necesarul crescut de fier în perioadele de creștere și dezvoltare reprezintă un factor de risc important.
Chiar și copiii sănătoși pot dezvolta deficit de fier în contextul unor diete restrictive (precum vegetarianismul sau veganismul) sau în cazul practicării sportului de performanță.
Grupe de risc pentru anemia feriprivă
Anumite categorii de copii sunt mai expuse riscului de a dezvolta anemie feriprivă:
- nou-născuții prematuri;
- sugarii alăptați exclusiv după 6 luni, fără diversificare;
- copiii cu alimentație săracă în fier;
- consumul excesiv de lapte de vacă;
- boli digestive care afectează absorbția (ex. boala Crohn);
- adolescenții, în special fetele, din cauza menstruației.
După vârsta de 6 luni, rezervele de fier acumulate în perioada intrauterină se epuizează, iar alimentația poate deveni insuficientă în acest mineral. În același timp, necesarul organismului este crescut, datorită ritmului rapid de creștere specific acestei vârste. Totuși, anemia feriprivă poate apărea și la copiii mai mari.
Manifestări clinice și semne ale deficitului de fier
Fierul are un rol esențial în formarea globulelor roșii și în transportul eficient al oxigenului în organism. Printre cauzele frecvente ale deficitului de fier se numără alimentația săracă, afecțiunile care afectează absorbția intestinală și pierderile cronice de sânge, în special la nivel digestiv.
Anemia poate avea și alte cauze, precum infecțiile bacteriene sau virale, unele boli genetice, afecțiunile inflamatorii (de exemplu artrita juvenilă cronică) sau bolile cronice, cum ar fi insuficiența renală asociată cu deficit de eritropoietină – hormonul care stimulează producerea globulelor roșii.
De asemenea, anumite tipuri de cancer ale măduvei osoase pot afecta producția sau calitatea globulelor roșii, contribuind la apariția anemiei.
Simptomele anemiei feriprive pot include:
- oboseală persistentă și iritabilitate;
- paloare a pielii;
- scăderea apetitului;
- unghii fragile și buze crăpate;
- dificultăți de concentrare;
- pagofagie (poftă de gheață) și pica (consum de substanțe nealimentare);
- întârzieri în dezvoltarea psihomotorie;
- tahicardie în formele severe.
Impactul deficitului de fier asupra dezvoltării cognitive
Fierul este esențial pentru dezvoltarea creierului și a funcțiilor cognitive. Un deficit sever poate duce la:
- întârzieri în dezvoltarea cognitivă și motorie;
- probleme de atenție și memorie;
- rezultate școlare slabe;
- tulburări de comportament.
Eficiența tratamentului oral cu fier asupra funcțiilor cognitive depinde de severitatea deficitului, vârsta copilului și durata terapiei. Cele mai bune rezultate sunt observate la copiii mai mari și adolescenți.
Fierul și tulburările neurologice
Administrarea de fier poate avea beneficii în:
- sindromul picioarelor neliniștite;
- ADHD, mai ales în cazurile cu deficit confirmat.
- episoade de apnee sau „ținere a respirației”.
Tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) este cea mai frecventă tulburare de comportament la copii.
Legătura dintre deficitul de fier și ADHD a fost sugerată în mai multe studii, însă rolul exact al fierului nu este pe deplin clarificat. În unele cazuri, suplimentarea cu fier a dus la reducerea hiperactivității, însă aceste rezultate necesită confirmare prin studii mai ample.
Pica și pagofagia
Pica reprezintă ingestia de substanțe necomestibile (precum lut, hârtie sau săpun). Pagofagia, adică pofta de gheață, este relativ specifică anemiei feriprive și dispare rapid după corectarea deficitului de fier.
Sindromul Pica constă în consumul de substanțe precum pământ, var, vopsea, cretă sau hârtie și apare frecvent în rândul persoanelor instituționalizate. Denumirea provine din termenul latin pentru coțofană (Pica pica), pasăre cunoscută pentru faptul că poate consuma aproape orice.
În majoritatea cazurilor, sindromul Pica este asociat cu deficiențe minerale, în special deficitul de fier.
Această tulburare este întâlnită mai frecvent la copii decât la adulți și poate apărea în diverse contexte clinice, nefiind specifică unei singure afecțiuni.
Totuși, pagofagia este considerată relativ specifică deficitului de fier și se ameliorează rapid după suplimentare. Pica poate contribui la agravarea deficitului prin reducerea absorbției fierului, în funcție de substanțele ingerate.
Fierul și performanța fizică
Deficitul de fier este frecvent întâlnit la sportivi. Efortul intens poate determina pierderi crescute de fier prin transpirație, urină sau microhemoragii.
În cazul sportivilor cu deficit confirmat, suplimentarea cu fier poate îmbunătăți rezistența fizică (în special VO2max), mai ales la fete.
Fierul și sistemul imunitar
Fierul susține imunitatea celulară prin stimularea limfocitelor și producerea de molecule antimicrobiene. Un deficit prelungit poate reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
Când este necesar consultul medical?
Este recomandat să vă adresați medicului dacă apar următoarele simptome:
- oboseală accentuată, amețeli sau dificultăți de respirație;
- tahicardie sau episoade de leșin;
- performanțe școlare scăzute și iritabilitate;
- semne de sângerare sau infecții frecvente;
- stagnarea creșterii sau scădere inexplicabilă în greutate.
Medicul va recomanda analize pentru evaluarea hemoglobinei și a rezervelor de fier.
Tratamentul anemiei feriprive
Tratamentul standard constă în administrarea orală de suplimente de fier, în cazul deficitului nutrițional. Acesta include:
- administrarea de fier timp de cel puțin 3 luni;
- corectarea alimentației prin introducerea alimentelor bogate în fier;
- monitorizarea periodică a analizelor de sânge.
În cazurile severe sau în situațiile de absorbție deficitară, poate fi necesar tratamentul intravenos sau consultul unui medic hematolog.
Prevenția anemiei feriprive
Pentru prevenirea deficitului de fier este important:
- să existe o dietă echilibrată, bogată în fier (carne slabă, ouă, legume verzi);
- introducerea alimentelor solide de la 6 luni;
- evitarea consumului excesiv de lapte de vacă;
- utilizarea formulelor îmbogățite cu fier la sugari;
- monitorizarea medicală periodică, mai ales în grupele de risc.
După vârsta de 6 luni, se recomandă introducerea alimentelor bogate în fier. Pe lângă cerealele fortificate, se recomandă consumul de carne slabă, carne de pasăre, pește, ouă, leguminoase și tofu.
Ulterior, dieta copilului trebuie să includă și legume verzi, precum spanacul, broccoli, varza de Bruxelles, mazărea sau fasolea.
Aportul de vitamina C (din portocale, roșii sau ardei) este important pentru a favoriza absorbția fierului.
Unii copii mai mari consumă prea mult lapte, ceea ce le poate reduce apetitul pentru alte alimente, inclusiv cele bogate în fier.
În astfel de situații, se recomandă limitarea consumului de lapte. Majoritatea ghidurilor pediatrice indică un consum maxim de aproximativ 500 ml pe zi după vârsta de 1 an.
Este recomandat să alternați laptele cu apa, mai ales între mese.
Pentru copiii cu alergii alimentare multiple, este indicată consultarea unui nutriționist pentru a asigura un aport adecvat de fier. Dacă este necesar, se pot administra suplimente.
Adoptarea unei alimentații variate și a unui stil de viață sănătos contribuie la prevenirea anemiei și la o dezvoltare armonioasă.
Evitarea introducerii precoce a laptelui de vacă
Introducerea prea devreme a laptelui de vacă poate crește riscul de anemie feriprivă. Acesta poate provoca mici sângerări digestive la sugari și are un conținut redus de fier, slab absorbit.
Proteinele din cazeină pot reduce absorbția fierului din alimentație.
Se recomandă introducerea laptelui de vacă după vârsta de 9 luni, ideal după 1 an, când copilul are deja o dietă diversificată.
Concluzie
Anemia la copii este o afecțiune frecventă, dar tratabilă, care necesită atenție din partea părinților și a medicilor.
Identificarea timpurie a simptomelor, investigarea cauzelor și aplicarea unui tratament adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru o dezvoltare sănătoasă.
Prin alimentație corectă, controale medicale regulate și tratament adecvat, anemia poate fi ținută sub control, asigurând copilului o creștere armonioasă și o bună calitate a vieții.
Referințe bibiografice
https://www.paediatrieschweiz.ch
https://naitreetgrandir.com